Tălmăcirea milioanelor imaginare din silvicultură
Publicarea unor investigaţii jurnalistice despre pretinsele încălcări în fondul forestier bazate doar pe declaraţiile unor foşti angajaţi ai Agenţiei „Moldsilva”, concediaţi pentru lacunele admise în serviciu, ne impune să utilizăm dreptul la replică. Pentru a da claritate cifrelor şi faptelor, vom încerca să vă sugerăm care ar fi criteriile, noţiunile şi principiile ce definesc realitatea în silvicultură. a) În imaginile din debutul unui reportaj pot fi observați muncitori care muncesc la exploatarea lemnului, lemn stivuit, crăci curățate, toate acestea denotă faptul că sunt parchete cu lucrări silvotehnice (șantiere cu exploatări forestiere). Pe de altă parte, în spatele imaginilor se vorbește despre tăieri ilicite și furturi de pădure, ceea ce provoacă o fisură mare dintre faptele relatate și imaginile prezentate și apare falsul, deoarece în cazul tăierilor ilicite nu se lucrează în mod deschis, nimeni nu stivuiește lemnul pentru ca să-l fure (este inutil și de prisos), nu curăță crăcile, nu secționează lemnul de lucru etc. b) Se menționează că se fură, dar nu este indicat nici un caz concret de furt, deşi se vehiculează un volum 330,0 mii m3. Pentru a ne da seama de aceste volume și proporții, trebuie să ne închipuim măcar ce ar reprezenta acestea. Dacă să admitem că într-o unitate de transport sânt încărcați în mediu 5,0 m.st. (doar se transportă în condiții de pădure, unde drumurile lipsesc, sau sunt de calitate joasă), ar fi cazul a 95000 de unități de transport, care ipotetic au ieșit fără acte din pădure, nimeni nu le-a auzit, nimeni nu le-a văzut, ca și cum Agenţia „Moldsilva” n-ar, exista, n-ar exista Inspectoratul Fiscal, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, procuratură, CNA, poliţie. etc.. Aproape ca într-un film de apocalipsă pandemică. Sunt lucruri interesante, dar mai puțin reale... c) Dacă e să vorbim de punerea în valoare, pe care este dată toată vina, atunci ar fi bine să cunoaștem că aceste lucrări sunt efectuate în scopul valorificării raționale a produselor lemnoase ale pădurii și în conformitate cu Normele tehnice privind delimitarea și inventarierea parchetelor (Norme tehnice privind punerea în valoare). Aceste lucrări au menirea să estimeze cât, cum și ce fel de lemn poate fi valorificat, pentru a menține constantă producția pădurilor și a funcțiilor de protecție exercitate de către acestea. Executarea acestor lucrări ţine de competența personalului serviciului silvic, a maistrului silvic și a pădurarului, iar șeful de ocol silvic, biroul tehnic și administrația întreprinderii îndeplinesc activități de monitorizare și control a calității acestor lucrări. Parchetele sunt inspectate de către inspectorii din cadrul structurilor teritoriale și centrală a Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Controlul calității acestor lucrări este exercitat și de către Agenţia „Moldsilva”, pentru aceasta fiind extrem de utile amenajamentele silvice, care conțin descrieri parcelare a calității și cantității resurselor de lemn, planurile de cultura și exploatarea pădurii, elaborate de către Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice ICAS. Calitatea acestor lucrări face deseori obiectul controlului tematic din partea Curții de Conturi, a Ministerului Finanțelor, a organelor de forță (SIS, CNA, Procuratură etc.). În baza lucrărilor de punere în valoare este obținută Autorizația de la Agenția de Mediu, iar Agenţia „Moldsilva” aprobă măsura de parchet, pe când întreprinderile silvice eliberează autorizații pentru exploatarea pădurii pentru ocoalele silvice din subordine. d) Surplusurile care apar, pot fi constatate numai la recepția lucrărilor silvotehnice, care se efectuează după finalizarea exploatării parchetelor, conform prevederilor hărților tehnologice (uneori pot fi admise și recepții parțiale). Mărimea acestor surplusuri, de fapt diferențe, nu trebuie să depășească 10%, iar ţinând cont de faptul că diferențele sunt atât cu plus cât și cu minus, totalurile nu se deosebesc semnificativ. Cert este, că în orice caz, volumele exacte recoltate sunt contabilizate, indiferent dacă se încadrează sau depășesc limita de toleranță a metodei de cubaj (10%). Dar aici intervine o altă pârghie de verificare, deoarece toate cazurile de abatere peste limitele amintite sunt cercetate de către comisii speciale, care au sarcina să aprecieze originea diferențelor și să prezinte propuneri de sancționare a persoanelor vinovate, după caz. Recepția este monitorizată de către ocoalele și întreprinderile silvice, inclusiv prin activitățile de atestare a parchetelor și servește temei pentru contabilizarea produselor lemnoase recoltate. De menționat, că la contabilizarea masei lemnoase sunt utilizate tabele de cubaj pentru lemnul rotund, a cărui evidență se duce la bucată, iar pentru lemnul de foc și alte tipuri de sortimente care sunt stivuite, este utilizată metoda factorilor medii de cubaj. Divergențele care au apărut între Agenţia „Moldsilva” și Inspectoratul pentru Protecția Mediului au la origine acest fapt, deoarece după diametrul cioatelor, inspectorii de mediu, utilizând date tabelare dintr-un îndrumar dendrometric care prezintă unele cazuri de corelație dintre diametrul cioatei și diametrul de bază (material didactic pentru studenți), inspectorii de mediu au dedus diametrul de bază a arborilor tăiați și folosind metoda de cubaj pentru lemnul pe picior, cu erorile menționate mai sus, au constatat greșit volumele, declarându-le drept necontabilizate. Aceasta în pofida faptului că Inspectoratul verifică punerea în valoare, circulația și evidența producției lemnoase, unicile care oferă posibilitatea depistării în flagrant a acestui gen de contravenții. Iar în cazul ipotetic, dacă ar apărea unele ilegalităţi, inspectorii de mediu posedă câteva pârghii clare şi legale prin care ar putea lesne demonstra încălcările. Totuşi în lipsa lor (a ilegalităţilor ce pot fi documentate clar şi indiscutabil) angajaţii de la mediu au dedus zecile de m3 ce răsar dintr-o cioată ce poate fi reprezentativă doar la nivelul solului. e) Episodul cu camionul abandonat pe drum din cauza unei defecțiuni tehnice reprezintă culmea nepriceperii, incompetenței, a iresponsabilității pentru securitatea personală ca rezultat a unui comportament vulgar, fără respect față de cei din preajmă și a lipsei conștiinței civice a reporterilor în cauză. Lemnul poate să fie proprietate privată, iar actele pot conține date cu caracter personal și este la discreția fiecărui titular să le prezinte ori nu primului trecător cu moft de controlor norodnic. Pe de altă parte, în cazul unor bănuieli rezonabile de furt a patrimoniului public, există telefoanele întreprinderilor și a ocoalelor silvice plasate pe pagina www.silvicultura.md, telefonul primarului și a polițistului de sector, linia fierbinte a Agenţiei „Moldsilva”, a Inspectoratului Fiscal care deține informația respectivă în regim on-line, a Inspectoratului pentru Protecția Mediului și în sfârșit câteva serviciile conectate gratuit la ghișeul unic „112”. Să nu cunoască un jurnalist de investigaţii detalii stăpânite de orice cetățean? A numit piesele subțiri de lemn de foc - bușteni, ceea ce este greșit și până la urmă nu este clar, a fost comis ori nu un furt? Mai este clar și faptul că după atâta timp, practic nu mai este posibil de stabilit cu certitudine circumstanțele acestei întâmplări. Întrebarea care ne-o punem: s-a făcut oare totul cu bună credință și dorește cineva să afle adevărul, sau doar să mimeze lupta pentru el? f) Autorii calculelor prezentate (cine o fi ei), ar fi bine să se documenteze asupra cifrelor, iar proporțiile de 30%, volumul de 330,0 mii m3, veniturile de 165,0 mln lei, fără de participarea la lucrări rămân niște cifre aberante, prezentate absolut tendențios. Unul dintre obiectivele de bază ale Agenţiei „Moldsilva” este combaterea tăierilor ilicite și a ilegalităților, inclusiv a diferitor scheme de fraudare. La compartimentul tăieri ilicite realizările sânt deja palpabile, iar rezultatele bune nu se lasă multașteptate. Astfel, în anul 2020, volumul tăierilor ilicite a constituit circa 1400 m3, ceea ce reprezintă doar 50% din volumele anuale înregistrate în ultimii 5 ani. Poziția Inspectoratului pentru Protecția Mediului este tot una specifică, care este caracterizată de expresia „construim mașini de teren ca să nu facem drumuri”. Nu doresc să se implice la punerea în valoare, la recepție, la paza pădurii și a patrimoniului public (deşi acestea le sunt obligaţiunile), însă întotdeauna sunt gata să facă o revizie a cioatelor, metodă care datorită preciziei joase, permite manipulări și obținerea unor rezultate „care trebu”... g) Pentru a ne pronunța asupra stării fondului forestier de stat, pe viitor urmează ca reviziile de fond (controlul tăierilor ilicite), să fie efectuate în conformitate cu Instrucțiunea privind controlul operativ în fondul forestier proprietate publică a statului, aprobată prin Ordinul nr. 159 din 30.05.2016 al Agenţiei „Moldsilva”. Secvențele care au putut fi observate, când colaboratorii Inspectoratului pentru Protecția Mediului, utilizând „metoda brigăzii”, fac inventarieri a cioatelor după exploatări forestiere, pe lângă faptul că au furnizat date și informații greșite, reprezintă o rușine și o demonstrație de incompetență în materie. Să fie clar pentru toți, Agenţia „Moldsilva” nu tolerează tăierile ilicite, diverse scheme de fraudare, dar și asemenea metode de înșelăciune, a căror menire este să distragă atenția autorităților și a societății de la adevăratele probleme. h) Pentru cei care cunosc mai puțin despre păduri și sectorul forestier național. La paza fondului forestier și cinegetic sunt antrenați circa 1500 persoane ale serviciului silvic de stat (din totalul angajaților pe ramură de circa 1950 persoane), inclusiv pădurari și egheri (pădurari de vânătoare) - 1100 persoane, maiștri silvici, maiștri la pepiniere, șefi și șefi-adjuncți de ocoale silvice, ingineri silvici, ingineri-proiectanți, ingineri silvici superiori și directori – circa 400 persoane. Afirmația, precum că cel mai mult au avut de suferit pădurarii în rezultatul depistării unor ilegalități, este falsă, deoarece pădurarii reprezintă 2/3 din totalul angajaților ramurii silvice și circa 3/4 din totalul personalului serviciului silvic. Ţinem să precizăm că faptele relatate în reportaj au fost descrise din prisma unor foști colaboratori ai serviciului silvic de stat, care au avut de suferit pentru participarea la diverse scheme frauduloase puse la cale de ei, sau la cizelarea cărora au participat şi care sunt „supărați/obijduiți” pe ramură. Până la urmă devine absolut clar că aceste frustrări şi-au făcut apariţia doar în momentul când li s-au aplicat pedepsele meritate pentru lacunele admise în serviciu. Ei înţeleg că nu mai au ce pierde, deoarece au pierdut totul, inclusiv și omenia.
P.S. În pofida faptului că în raport cu Agenţia „Moldsilva” şi angajaţii din ramura silvică nu se respectă întotdeauna principiile de comunicare şi comportament civilizat, noi ne străduim să păstrăm decenţa şi corectitudinea în orice situaţie. Pentru a elucida toate circumstanţele şi evenimentele de la entităţile silvice Edineţ şi Hînceşti au fost formate două grupuri de lucru pentru efectuarea anchetei de serviciu, ce deja activează la faţa locului. Concluziile şi finalitatea acestor anchete de serviciu vor fi făcute publice şi vor servi drept temei pentru aprecierea tuturor evenimentelor mediatizate. |