Prima    Contact    Subdiviziuni    Întreprinderile silvice          
imprimare
Prima / Comunicare / Evenimente / (INTERVIU)Dumitru Cojocaru: „Cetățenii țării deja se conving de utilitatea proiectelor „Moldsilva””

(INTERVIU)Dumitru Cojocaru: „Cetățenii țării deja se conving de utilitatea proiectelor „Moldsilva””

29.12.2020   223 
 

În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, directorul general al Agenției „Moldsilva”, Dumitru Cojocaru, a vorbit despre mandatul său în cadrul Agenției, reușitele pentru 2020, proiectele realizate, regretele avute, dar și planurile pentru 2021.

CURENTUL: Dle Director, 2020 a fost primul an de mandat al Dvs. în fruntea „Moldsilva”. Cum l-ați caracteriza?

Dumitru Cojocaru: A fost un an cu multe provocări și probleme, anul când am revenit în Agenţia „Moldsilva” cu un alt statut, după ani buni de experiență în silvicultură. Obiectivul inițial și de bază sunt oamenii, deoarece fără silvicultori profesioniști și devotați nu vom reuși să avem pădurile pe care ni le dorim pentru prezentul și viitorul Republicii Moldova.

În pofida dificultăților, toate întreprinderile au activat în regim normal. Am achitat salarii angajaților, am plantat arbori și am îndeplinit toate obiectivele planificate. Am avut o conlucrare bună cu ministerul de profil și guvernul țării, am ajustat legislaţia de domeniu și finalizăm reforma instituțională.

C: Care sunt cele mai mari reuşite ale anului?

D.C.: Performanța pepinierelor noastre, în acest an, este de 16 milioane de puieţi, iar 5 milioane au fost deja plantați (în pofida condițiilor pandemice) dintre care 3,5 milioane au sporit fondul forestier, iar ceilalți au revenit primăriilor și teritoriilor aferente fondului forestier. Voi menționa, în special, colaborarea exemplară cu Primăria Municipiul Chişinău și primarul general dl. Ion Ceban, în rezultatul căreia în capitala țării noastre s-au plantat circa 100 de mii de arbori.

Pot afirma cu mândrie că am reușit și în proiectele realizate cu parteneri internaţionali. Voi menționa aici reabilitarea și crearea perdelelor forestiere (aportul nostru pentru agricultură), crearea fâșiilor forestiere riverane pentru protecția apelor (cu implicarea a 10 entități silvice și 24 de primării), împădurirea terenurilor degradate, sau sporirea rezilienței pădurilor la schimbările climatice prin reconstrucții ecologice. Cetățenii țării deja se conving de utilitatea proiectelor „Moldsilva” și mai urmează și alte rezultate concludente.

Este important că am reuşit să păstrăm personalul din silvicultură. O perioadă mai dificilă este pentru paza fondului forestier, deoarece necesită resurse financiare şi profesioniști implicați în contracararea braconajului și a tăierilor ilicite.

Una din realizările de succes a fost diversificarea resurselor financiare ale silviculturii și evitarea dependenței de realizarea masei lemnoase. Am reușit să triplăm volumul de colectare a plantelor medicinale şi să reabilităm procesul de prelucrare a lemnului în cadrul întreprinderilor silvice. Putem spune cu certitudine că entitățile silvice Glodeni, Şoldăneşti, Edineţ, Iargara, Cahul și Hînceşti deja s-au convins de utilitatea acestui domeniu de activitate.

Deoarece nu putem realiza în țară toată masa lemnoasă disponibilă din fondul forestier, chiar de la începutul mandatului am solicitat Guvernului şi Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului revenirea la exportul produselor finite din lemn, ce sunt prelucrate în cadrul gospodăriilor silvice, având oferte avantajoase din Franţa, Bulgaria, Polonia, sau România.

Întreprinderea Silvică Iargara deja realizează exportul pilonilor pentru viţa de vie în Franţa, şi mai avem și promisiunea Guvernului cu revenirea la exportul masei lemnoase. Actualmente noi nu avem capacităţi mari de prelucrare, iar industria de prelucrare a lemnului şi a mobilei este în stagnare. Importăm multă mobilă, cu toate că avem masă lemnoasă bună, mai ales la întreprinderile din centrul țării. Am micşorat volumul masei lemnoasă de la întreprinderile silvice ce poate fi prelucrată, dar mai avem masă lemnoasă depozitată în parcele silvice de 100 milioane de lei – un volum consistent ce nu ne putem permite să-l pierdem.

C: În ce măsură ați reușit realizarea celor stabilite la început de an?

D.C.: Am reușit să elaborăm și să implementăm un program nou de remunerarea a lucrătorilor sezonieri. Întreprinderile Silvice dispun de potențialul necesar de cadre calificate, dar la anumite lucrări sezoniere suntem nevoiți să implicăm și persoane din afara sistemului. Prin oferirea condițiilor și salarizării mai bune sperăm să putem cointeresa persoanele care pot participa la diverse lucrări în silvicultură.

Contăm mult pe reușita unui proiect de majorare a salariilor silvicultorilor, pentru că avem circa o mie de pădurari care sunt remunerați cu 3900 de lei. Aici nu uităm că ei locuiesc cu familiile în pădure, la cantoane silvice, în condiţii destul de specifice. În acest an am reușit să majorăm salariile pentru inginerii silvici, specialiștii care au destule responsabilități, dar erau remunerați sub nivel.

Condițiile pandemice dificile ne-au impus să accelerăm dezvoltarea unor proiecte speciale ce țin de dezvoltarea ecoturismului. La Rezervațiile Naturale „Plaiul Fagului”, „Codrii”, „Prutul de Jos” și „Pădurea Domnească” am investit resurse financiare ca să putem ajusta infrastructura acestor entități pentru domeniul turismului, importante fiind traseele turistice, condițiile de cazare și facilități pentru odihna activă. Pe această filieră desfășurăm activități cu ONG-uri din diferite ţări, iar cu Consiliile raionale Orhei, Ungheni, Străşeni, Cahul și Glodeni avem semnate acorduri de parteneriat. În rezultatul unor măsuri complexe și repoziționarea ecoturismului am reușit să triplăm veniturile din acest domeniu, bani care vor sunt redirecționați, inclusiv, la dezvoltarea ramurii silvice. Reieșind din aceste realități, implementăm și anumite măsuri ce au drept scop educația ecocivică și comportamentul adecvat al turiștilor, pentru a nu admite depozitarea deșeurilor în spațiile împădurite.

C: Ce alte proiecte ne dau temei să credem că a fost un an reușit pentru silvicultură?

D.C.: Am gestionat proiectul CO2, ce s-a finalizat cu succes – un proiect foarte bun, în care Republica Moldova a fost printre lideri internaţionali, or cele 60 de mii de hectare de păduri ce au fost plantate în cadrul acestuia, vorbesc despre impactul pozitiv. Actualmente avem un proiect interesant în derulare, cu diferite structuri internaţionale, ce vizează râul Răut, cu participarea gospodăriilor silvice și a multor primării din localitățile adiacente râului.

În ciuda pandemiei și a unor condiții deloc ușoare, silvicultorii au fost implicați permanent la lucrările din fondul forestier, cu respectarea tuturor măsurilor impuse. Avem o misiune nobilă asumată – să plantăm până la 5,5 mii de hectare de păduri. Alte 89 de hectare, ce anterior nu au fost plantate cu arbori şi arbuşti, vor fi, la fel, împădurite. 540 de hectare revin lucrărilor de încorporare a ghindei în sol. Totalurile de la Consiliul Director arată că s-a reușit materializarea a 90 % din proiectele pentru acest an. Consider că în condiții de secetă și pandemie, este un rezultat destul de bun.

Dimensiunea cinegetică este una dintre preocupările noastre de bază, cu accente pe protecţia, folosirea raţională şi reproducerea fondului cinegetic de stat. Agenţia „Moldsilva” gestionează circa 336 mii de hectare teren de vânătoare, în fondul forestier, proprietate publică a statului. Pe parcursul ultimilor ani se înregistrează o ameliorare relativă a situaţiei în gospodăriile cinegetice, fiind realizate un şir de măsuri în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de hrană pentru faună.

C: Aveţi careva regrete legate de 2020?

D.C.: Cred că toți regretăm faptul că în perioada 2008-2012 s-a permis arendarea a circa 13 mii de hectare de păduri de către cetăţeni, întreprinderi sau persoane juridice, în scop de recreere. Unde urmau să fie construite foişoare, uşor demontabile, actualmente, la ocolul silvic Durleşti, putem admira case faimoase și construcții sofisticate. Aici trebuie să se implice Guvernul şi Parlamentul, să ne asumăm decizii la nivel de stat. Ce facem cu aceste construcţii care nu sunt deloc uşor demontabile, şi care au afectat și distrus ocolul silvic? O situaţie deplorabilă avem și la Poieniţa Veselă, lângă satul Ruseşti, unde nepăsarea în tmp ne costă. Este important să solicităm, în mod legal, ca aceste persoane să achite pentru un hectar arendat în fondul forestier, o sumă oarecare, calculată de specialişti, de Guvern, iar din banii obţinuţi să investim în plantarea altor păduri. Am discutat personal cu reprezentanţi ai fracţiunilor parlamentare care sunt gata să ne ajute.

Avem proiectul Codului Silvic ce de vreo 3 ani nu poate fi promovat. Anterior, prin decizii pripite, silvicultorii au fost lipsiţi de statutul de agent constatator. În consecință, orice tip de încălcare în fondul forestier ne impune să implicăm alte persoane din organele de control ale statului, care dispun de acest statut. Între timp cei care încalcă legea, cu siguranță nu sunt dispuși să aștepte pentru a fi pedepsiți. Și aici am solicitat susținere, la toate fracţiunile parlamentare, pentru aprobarea Codului Silvic.

C: Ce planuri are „Moldsilva” pe termen scurt, mediu şi lung?

D.C.: În Republica Moldova fondul forestier constituie 463 mii ha sau 13,7% din teritoriul ţării. Aici vorbim despre vegetaţia forestieră, iar păduri avem 365,8 mii ha, ceea ce reprezintă 11,7% de împădurire a ţării noastre. Actualmente nu există misiune mai importantă pentru silvicultori decât sporirea suprafețelor împădurite ale țării.

Unul din marele mele regrete sunt datoriile la salarii şi bugete, situație adusă în dificultate, iarăși, de realitățile sumbre ale acestui an. În consecință o mare parte din stocul de lemne de foc își mai așteaptă încă cumpărătorul, care și el este în dificultate cu banii. Pentru unele categorii de persoane defavorizate am acordat anumite reduceri de preț, dar nu ne putem permite mai mult, din motivul că și angajații noștri sunt în așteptarea salariilor. Un studiu efectuat în toamna acestui an argumentează la necesitatea lemnului de foc o cifră de referință de 1,8 mln. metri steri, dar posibilitățile financiare ale cetățenilor sunt reduse.

Mă indispune, în special, critica nefondată. Toți sunt specialiști în a critica silvicultura, dar puțini sunt cei care se ghidează de argumente. Să fie clar pentru toată lumea: Silvicultorii niciodată nu au recurs la tratamente silvice (așa zisele tăieri), doar de dragul acestora. Tratamentele silvice sunt absolut necesare pentru conducerea și dezvoltarea pădurilor din Republica Moldova. Dacă nu le vom face în timp oportun, vom avea doar de pierdut. La întreprinderilor Silvice din Străşeni și Nisporeni, unde s-a întârziat cu tăierile stejăretului şi nu s-a făcut regenerarea pădurilor noi, am obținut masă lemnoasă de o calitate foarte joasă. În activitatea zilnică ne ghidăm de faptul că e necesar să sădim cinci copaci, dar să tăiem doar unul.

Conform Hotărârii de Guvern urmează ca până în anul 2024-2025, să reușim să sporim proporția de împădurire pînă la 15%. În același context, este important nu numai să plantăm, dar şi să regenerăm, așa cum nu trebuie să omitem și accentele ce țin de domeniul dezvoltării cinegeticii, protecția și dezvoltarea faunei şi florei în Republica Moldova.

De menţionat că, în perioada 1992-2002 au fost amenajate toate pădurile fondului forestier ale Republicii Moldova gestionate de Agenţia “Moldsilva” pe o suprafaţă de circa 336,0 mii de hectare. În perioada 2004-2014 au luat start lucrările de reamenajare ale pădurilor gestionate de “Moldsilva”, respectiv din anul 2015 a fost iniţiat procesul de amenajare pentru următorii 10 ani.

C: Ce aşteptări aveţi de la 2021?

D.C.: Reieșind din realitatea și constrângerile anului 2020, cu siguranță că pentru următorul an trebuie, sau suntem datori, să avem aşteptări mult mai mari. Aici, cu siguranță, nu uităm de cifra de referință pentru orice silvicultor: De la 11,7% să ajungem la 15% de împădurire.

Nu uităm nici pentru o clipă de schimbările climatice și efectele secetei, ce urmează a fi combătute. Avem o serie de planuri și proiecte ce o să le realizăm în colaborare cu partenerii de dezvoltare.

Avem planuri îndrăznețe pentru ariile naturale protejate de stat. Vorbim despre Rezervaţia Naturală „Prutul de Jos”, unde cu ajutorul unui proiect de la Fondul Ecologic, vom reuși să împădurim zona din jurul lacului Vom demara activitatea de colaborare şi atragere a investiţiilor pentru ca să dezvoltăm codrii noştri seculari în zona raioanelor Orhei și Călăraşi.

După o lungă așteptare din 2013, am deschis larg porţile și am intensificat activitățile în Parcul Național Orhei, un loc pitoresc cu 33 de mii de ha de pădure. Consider această realizare un succes, la care mi-am adus contribuția personală, deoarece după un an de insistență, Guvernul a aprobat demararea acestui proiect unical pentru Republica Moldova.

Din sursele care contribuie la diversificarea bugetului, ne dorim să achităm suplimentar lucrările pe care le efectuează pădurarii, în afara de paza şi protecţia pădurii, precum lucrări de tratamente silvice, lucrări de colectare a plantelor medicinale, etc.

Silvicultorii își doresc ca pentru anul viitor să avem o strategie de stat, în special, ce facem cu pădurile gestionate de primării. Avem 100 de mii ha de păduri ce degradează în condiții departe de cele normale, cu responsabilități neclare în structuile locale și lipsa amenajamentelor silvice. Consider că acestea ar trebui să se regăsească în structura „Moldsilva” pentru a le reînnoi, planta, regenera și a le gestiona în mod corespunzător.

C: Cum vedeți, în timp, viitorul domeniului pe care-l gestionaţi?

D.C.: În termeni mai restrânși imi doresc o finalitate logică în reforma instituţională a ramurii, pentru că Agenţia „Moldsilva” are în subordine întreprinderi de stat ce sunt echivalate cu întreprinderile municipale. Noi nu suntem întreprinderi ce realizează profit, misiunea noastră de bază este paza, protecția și dezvoltarea pădurilor. Propunerea noastră e ca să avem statut de entităţi publice și să fim asiguraţi din partea statului cu comandă de stat pentru regenerarea pădurilor, paza, protecţia și amenajarea ulterioară în termenii stabiliți – odată la 10 ani. Actualmente silvicultura este totalmente la autogestiune, şi dacă veniturile noastre anuale ajung până la 450 de milioane, cheltuielile se cifrează la 430 de milioane. Consider că statul ar trebui să contribuie cu o parte din responsabilități, mai ales în ceea ce ține de plantarea perdelelor forestiere sau a zonelor riverane.

Totodată, silvicultorii sunt de părerea că domeniul silvic trebuie să revină la statutul precedent, cel de agenție subordonată Guvernului. Nu pentru orgoliu, ci pentru că responsabilitatea este una deosebită, iar subordonarea directă executivului ar facilita mult adoptarea unor decizii importante și implementarea lor pentru viitorul Republicii Moldova. Poate și din acest considerent, sunt absolut convins că actualmente, dar şi în viitor, silvicultura, va evolua în direcţia unor activităţi compexe, cu multiple aspecte economice, sociale şi ecologice.

Sarcina primordială a silvicultorilor este și va fi asigurarea dezvoltării durabile a pădurilor drept component principal al ecosistemelor naturale.

C: Vă mulțumim!

Cristina Pendea

 
 

   

   

Adresa:
2001 Chişinău, b-d. Ştefan cel Mare 124
Tel:+373 (22) 27-23-06, 27-73-49
Fax: +373 (22) 27-73-45
Actualizat la: 22.01.2021
   Total vizitatori - 2275772
 
Acces Rapid