Prima    Contact    Subdiviziuni    Harta    Flux RSS    Widget Informer
imprimare
Prima / Activităţi / Protecţia pădurilor

Protecţia pădurilor

 

Protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor (protecţia pădurilor) constituie una din activitățile de bază a deținătorilor de terenuri silvice, ce cuprinde un complex de acțiuni (analize, prognoze, metode, tehnologii etc.) folosite în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a pădurilor, sporirii rezistenţei la boli și dăunători a masivelor forestiere, a pepinierelor silvice, plantaţiilor, culturilor silvice, produselor pădurii şi altor obiecte ale gospodăriilor silvice.

Protecţia pădurilor se efectuează pe baza programelor privind folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor şi include un complex de măsuri organizatorice, tehnice și economice, care  se realizează ţinându-se cont de starea diversităţii biologice şi în scopul asigurării protecţia acesteia de a nu fi denaturată. Actuala stare de sănătate a pădurilor reflectă gradul de stabilitate/instabilitate a ecosistemelor forestiere, determinat de numeroşi factori naturali şi de modul de gospodărire a pădurilor, care a favorizat în mare măsură acţiunea perturbatoare a acestora. În perioada de referinţă principalele cauze, care au afectat sănătatea arboretelor, au fost factorii patologici (tabelul 1), evoluţia cărora se află în corelaţie cu variaţia condiţiilor de climă.

Asigurarea stării de sănătate a pădurilor se efectuează de organele silvice de stat şi de către deţinătorii de terenuri silvice prin realizarea măsurilor de prevenire a răspândirii şi de combatere a focarelor de dăunători şi a bolilor de vegetaţie forestieră. Autoritatea silvică centrală desfăşoară anual lucrări privind evidenţa statistică şi prognoza răspândirii dăunătorilor vegetaţiei forestiere, inclusiv ia măsuri de prevenire a răspândirii şi de combatere a acestora.

Focarele de dăunători defoliatori nu sunt simple după compoziţia lor, ele fiind reprezentate prin complexe de insecte fitofage, în care predomină efectiv reprezentanţii uneia sau două specii, periodic schimbându-se speciile dominante. Cele mai răspândite specii de dăunători defoliatori din pădurile noastre sunt: Omida păroasă a stejarului (Limantria dispar L.), Molia verde a stejarului (Tortrix viridana L.), Cotarul brun (Erannis defoliaria Cl.), Cotarul verde (Operophtera brumata L.), Trombarul frunzelor de frasin (Stereonychus fraxini Deg.), Omida păroasă a dudului sau fluturele alb american (Hyphantria cunea Drury), Omida procesionară a stejarului (Thaumaetopoea processionea L.), Viespea frunzelor de cireş (Neurotoma nemoralis L.), Molia punctată a sălciilor (Yponomeuta rorellus Hb.), Viespea frunzelor de ulm (Aprocerus leucopoda Takeuchi).

Proliferarea în masă (invaziile) a dăunătorilor defoliatori poate avea loc pe suprafeţe mari de la 2,8% (în 2009) până la 15,4% (în 2011) din suprafaţa fondului forestier (tabelul 2). Spre deosebire de anii precedenţi (2001-2006), când focarele de dăunători defoliatori ocupau terenuri vaste din cadrul fondului forestier (75,8-104,8 mii ha), în ultimul timp, începând cu anul 2005, s-a remarcat micşorarea suprafeţelor afectate şi a densităţii populaţiilor acestor dăunători, iar de la sfârşitul anului 2010 şi începutul anului 2011 se observă apariţia noilor focare şi extinderea suprafeţelor acestora.

Controlul densităţii populaţiilor de insecte fitofage este realizată prin utilizarea măsurilor de combatere aeriană. În acest scop se folosesc elicoptere de tipul KA-26 şi MI-2. Începând cu anul 2000, o largă utilizare a obţinut echipamentul de stropire cu volumul ultraredus (ULV), produs de firma Micron Air AU-5000. Anual, cu măsuri de combatere aeriană, sunt parcurse 0,4-16,9 mii ha din toată suprafaţa pădurilor Agenţiei „Moldsilva", ceea ce constituie 0,1-4,7% (tabelul 8).

Un impact negativ asupra stării pădurilor îl au insectele xilofage (de lemn), care populează în special arboretele slabe, înrăutăţind şi mai mult starea de sănătate a acestora. Focarele de dăunători xilofagi au un caracter complex, cu prezența a ami multos specii, cum sunt buprestidele (Agrilus biguttatus F., Agrilus viridis L.), croitorii stejarului (Plagionotus detritus L., P. arcuatus L.), gândacul scoarţei stejarului (Scolitus intricatus Ratz), gândacul mic al scoarţei ulmului (Scolitus multistriatus Marsh.), gandacul mic al scoarţei frasinului (Hylesinus fraxini Panz.), gandacul mare al scoarţei frasinului (Hylesinus crenatus F.), viespea de lemn (Xiphydria longicollis Geoffr.) etc.

Daune considerabile în păduri şi pepiniere silvice sunt provocate de numeroase boli frecvente ca: făinarea stejarului (Microsphaera alphitoides Griff. et Maubl.), marsonioza (Marssonina juglandis (Lib.) Magn.), pecinginea frunzelor de acerinee (Rhytisma acerinum (Pers.)Fr.), culcarea plantulelor (Fusarium, Alternaria, Botrytis, Pythium ş. a.), înroşirea şi căderea acelor de pin (Lophodermium pinastri (Schrad.) Chev.), Armillaria mellea (Vahl:Fr.) Karst., putrezirea cioatei la foioase (Phellinus igniarius Quel.), boala olandeză a ulmului (Graphium ulmi Schwarz.), cancerul speciilor de foioase (Nectria galligena Bres.), cancerul bacterian al foioaselor (Pseudomonas syringae), Taphrinia carpini Rostr

Mic glosar silvopatologic (noţiuni de bază folosite în domeniul protecţiei pădurilor):

prejudiciu - (daunele  cauzate pădurilor şi produselor pădurii) - vătămările cauzate arboretelor şi vegetaţiei forestiere ce  conduc  la înrăutăţirea  stării acestora sau la pierea lor, precum şi la diminuarea calităţii produselor pădurii;

bolile pădurii - procesele patologice ce apar şi se dezvoltă  sub acţiunea  organismelor  patogene (ciuperci, bacterii, virusuri, plante, nematode etc.), care prejudiciază masiv pădurile şi produsele acestora, precum  şi factorii de mediu naturali (secete, îngheţuri, căderile de chiciură şi inundaţiile) sau antropogeni  nefavorabili  (poluarea, presingul recreativ etc.) care pot provoca apariţia şi răspândirea bolilor infecţioase şi  neinfecţioase  ale  pădurilor  şi  vegetaţiei forestiere;

dăunătorii pădurilor - organismele  (în special  cele fitofage: insectele, copitatele, rozătoarele  etc.), ale  căror  populaţii  pot prejudicia masiv pădurile şi produsele acestora;

starea patologică a pădurilor - complexul de caracteristici ce relevă gradul de vătămare şi afectare a arboretelor, seminţişului şi altor elemente ale pădurii, efectivul numeric şi alţi indici de dezvoltare  ai populaţiilor de dăunători şi concentraţiilor de organisme patogene, aprecierea mărimii impactului negativ a altor factori de mediu asupra pădurii.

 

 

 

   

   

Adresa:
2001 Chişinău, b-d. Ştefan cel Mare 124
Tel:+373 (22) 27-23-06, 27-73-49
Fax: +373 (22) 27-73-45
Actualizat la: 21.08.2017
   Total vizitatori - 701542
 
Acces Rapid