Prima    Contact    Subdiviziuni    Harta    Flux RSS    Widget Informer
imprimare
Prima / Activităţi / Cercetări ştiinţifice

Cercetări ştiinţifice

 

 Cercetările ştiinţifice silvice au ca scop fundamentarea managementului durabil al pădurilor, pe baza cunoaşterii legităţilor de structurare şi funcţionare a ecosistemelor forestiere şi a evaluării efectelor modificărilor globale, care au loc la nivelul mediului natural, social şi economic cu impact asupra pădurilor, în vederea conservării şi ameliorării biodiversităţii şi a potenţialului productiv al acestora.

Activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul silviculturii se desfăşoară preponderent în cadrul instituţiilor de cercetare ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi în cadrul universităţilor care pregătesc specialişti în domeniul silviculturii, în colaborare cu Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) şi rezervaţiile ştiinţifice (structuri subordonate Agenţiei „Moldsilva"). Planificarea şi coordonarea acestor investigaţii ştiinţifice este asigurată conform prevederilor Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova de către Agenţia „Moldsilva". Mecanismul efectuării cercetărilor pe teritoriul fondului forestier este stabilit prin Regulamentul privind folosinţele silvice în scopuri de recreere şi cercetare ştiinţifică.

Cercetările ştiinţifice din cadrul ICAS. În perioada 2006-2007 activitatea ştiinţifico-tehnică a Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice a fost axată pe două direcţii principale: biodiversitate forestieră şi gestionarea durabilă a sectorului forestier. Specialiştii ICAS, concomitent cu amenajarea pădurilor, au efectuat cercetări privind diversitatea vegetală a ecosistemelor forestiere din cadrul ariilor naturale protejate de stat, incluse în fondul forestier gestionat de Agenţia "Moldsilva" (rezervaţii peisagistice: "Rudi-Arioneşti", "Holoşniţa", "Dobruşa", "Climăuţii de Jos", "Poiana Curătura", "Hlingeni", "Saharna", "Cosăuţi", "Trebujeni", "Ţâpova", "Pohrebeni"; monumente ale naturii botanice (sectoare reprezentative cu vegetaţie silvică): "Cuhureşti", "Bălţata"; rezervaţii naturale: "Cobâleni", "Vâscăuţi", "Teleneşti", "Ghiliceni"), precum şi unele cercetări botanice în scopul inventarierii şi evaluării stării vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, studiu în care au fost elaborate măsuri de gestionare şi dezvoltare a pădurilor comunale.

În cea de-a doua direcţie au continuat cercetările privind studiul creşterilor şi a vârstei exploatabilităţii pentru principalele specii forestiere, care au demarat anterior prin stabilirea vârstelor exploatabilităţii la stejarul pedunculat, gorun şi stejarul pufos. În perioada 2006-2010 acestea au continuat cu studiul creşterilor şi a vârstei exploatabilităţii pentru arboretele de salcâm. În aceeaşi perioadă au continuat şi alte cercetări ştiinţifice precum: evaluarea şi monitoringul efectelor poluării asupra pădurilor în cadrul Programului de cooperare internaţională "ICP-FORESTS" conform căruia, anual, începând cu 1992, se inventariază toate sondajele permanente de control din cadrul reţelei europene şi naţionale de monitoring

forestier; evaluarea stării actuale a bazei semincere şi propunerea măsurilor de redresare a acesteia; analiza calităţii seminţelor de arbori şi arbuşti forestieri; monitoringul silvopatologic şi combaterea dăunătorilor.

În anul 2008 specialiştii ICAS au cercetat diversitatea floristică şi fitocenotică a păturii erbacee din sectoarele plantate în cadrul proiectului PDSFCM, iar în 2010, în comun cu specialiştii Institutului de Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo", au realizat un studiu pedologic, în scopul elaborării recomandărilor agrochimice şi de irigare, pentru ridicarea productivităţii Centrului de Creştere Industrială a Materialului Forestier de Reproducere (CCIMFRT) din ÎS Teleneşti.

Pe parcursul acestor 5 ani de activitate ICAS a organizat o conferinţă ştiinţifico-practică internaţională (2006), cu editarea unei culegeri de lucrări ştiinţifice, seminare naţionale şi internaţionale. Anual au fost publicate manuale, lucrări şi îndrumări metodice, au fost elaborate regulamente şi norme tehnice cu referire la problematica principală a sectorului forestier naţional.

Cercetările ştiinţifice din cadrul rezervaţiilor naturale.

 În perioada de referinţă rezervaţiile naturale „Codrii", „Plaiul Fagului", „Pădurea Domnească" şi „Prutul de Jos" au continuat efectuarea cercetărilor ştiinţifice, conform Programului "Analele Naturii" şi au realizat un şir de alte investigaţii în afara acestui program.

Aria cercetărilor ştiinţifice prevăzute de Programul "Analele Naturii" este vastă. Programul cuprinde diferite domenii ale ştiinţelor biologice şi geografice. Aici sunt incluse informaţii referitoare la starea solurilor, specificul factorilor climaterici, schimbările din compoziţia florei, dinamica sezonieră a comunităţilor vegetale, rezultatele evaluării fructificării şi productivităţii semincere a plantelor lemnoase, fructificării macromicetelor, se atestă şi fenomene neordinare

din viaţa plantelor şi a fitocenozelor. De asemenea, este înregistrată componenţa specifică a faunei, speciile noi de animale vertebrate şi nevertebrate, speciile rare de animale, componenţa numerică a principalelor grupuri faunistice. În calendarul naturii sunt incluse cronologic date despre fenomenele din biocenoze şi biotopuri în legătură dinamică cu elementele vremii şi se generalizează datele despre periodizarea fenologică a anului.

Rezultatele cercetărilor ştiinţifice, desfăşurate în cadrul acestui program, sunt publicate în ediţiile anuale ale rezervaţiilor "Analele Naturii" (2006-2010). O direcţie aparte de cercetări în cadrul rezervaţiilor („Codrii", „Plaiul Fagului") o constituie cercetările tematice, desfăşurate în afara Programului "Analele Naturii", care sunt publicate într-o serie de reviste ştiinţifice şi materiale ale simpozioanelor şi conferinţelor. Astfel, cercetătorii rezervaţiei „Codrii" pe parcursul acestor 5 ani de activitate au efectuat numeroase studii ştiinţifice cu caracter botanic, silvic, zoologic şi pedologic. Cele botanice au fost orientate spre cercetarea componenţei taxonomice a florei pe tipurile de pădure şi a florei de luncă, efectuarea monitoringului asupra unor specii de plante rare (Epipactis palustris, Orchis palustris, Dactylorhiza majalis, Eriophorum latifolium, ş. a.).

Cercetătorii rezervației au continuat studiul asupra biologiei, ecologiei şi biodiversităţii ciupercilor din rezervaţie, aducând noi contribuţii la cercetarea genului Amanita. Investigaţiile silvice s-au axat pe cercetarea dăunătorilor principali ai arboretelor din rezervaţie şi evidenţierea complexelor de entomofagi; au fost finalizate cercetările privind particularităţile dendrometrice şi auxologice în arboretele de stejar; a fost analizată metodologia de determinare a schimbărilor stocurilor de carbon din cadrul suprafeţelor de extindere a fondului forestier cu scopul

îmbunătăţirii acesteia. Cercetările zoologice au avut ca obiectiv studierea dinamicii populaţiilor unor specii de paseriforme şi reptile din cadrul rezervaţiei, cercetarea impactului condiţiilor naturale ale anului 2007 asupra populaţiilor de amfibieni. Studiile pedologice, realizate în această perioadă, se referă la răspândirea geografică şi particularităţile morfologice ale solurilor predominante în cadrul rezervaţiei, precum şi influenţa texturii asupra proprietăţilor solului cenuşiu în cadrul sistemului sol-plantă în regimul de rezervaţie.

În rezervaţia Plaiul Fagului", concomitent cu cercetările desfăşurate în conformitate cu „Analele Naturii", în perioada 2006-2010 au fost efectuate studii silvice cu tema „Elaborarea bazelor ştiinţifice de redresare a pădurilor naturale necorespunzătoare ca structură şi funcţie". În cadrul acestei teme cercetătorii au condus cercetări privind elaborarea măsurilor de optimizare şi refacere ecologică a pădurilor de gorun degradate, estimarea variabilității morfofiziologice

şi genetice la stejarul pedunculat în culturile de diferite provenienţe, evidenţierea termotoleranţei frunzelor genotipurilor de Quercus robur cu ajutorul metodei de scurgere a electroliţilor, stabilirea termotoleranţei frunzelor la diferite specii de stejar răspândite în Republica Moldova, elaborarea măsurilor de îngrijire a gorunetelor carpinizate degradate, inventarierea celor mai reprezentative arborete în vederea completării reţelei rezervaţiilor de seminţe. Un compartiment aparte se referă la cercetările privind ecosistemele forestiere, rezultatele cercetărilor fiind prezentate în monografia Cercetarea ecosistemelor forestiere din Rezervaţia „Plaiul Fagului" (autori N. Doniţă, A. Ursu, et. al.).

Cercetările din cadrul instituţiilor ştiinţifice de profil din Republica Moldova.

 Instituţiile de cercetare ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei pe parcursul perioadei 2006-2010 au efectuat, independent sau în colaborare cu structurile subordonate Agenţiei „Moldsilva", studii ştiinţifice asupra componentelor biodiversităţii forestiere.

Grădina Botanică (Institut) a AŞM a realizat cercetări orientate spre:

  • diversitatea floristică şi fitocenotică a ariilor protejate din fondul forestier cu scopul elaborării recomandărilor de optimizare a conservării diversităţii plantelor;
  • conservarea in-situ şi ex-situ a resurselor genetice forestiere de stejar (Quercus robur) şi gorun (Quercus petraea);
  • elaborarea procedeelor tehnologice de reconstrucţie şi creare a perdelelor forestiere cu scopul reducerii influenţei negative a calamităţilor naturale asupra plantelor de cultură;
  • cercetarea biodiversităţii fitocenotice a ariilor protejate forestiere din valea Prutului de Mijloc.

Institutul de Zoologie al AŞM a realizat cercetări ale faunei şi diversităţii ei în ecosistemele forestiere, inclusiv a entomofaunei (insecte dăunătoare şi folositoare) şi rolul lor în natură, precum şi cercetări ale particularităţilor biologice şi ecologice ale unor specii de interes cinegetic. Institutul de Zoologie conduce activităţi de monitorizare a faunei şi cercetări privind posibilitatea valorificării lumii animale în ecosistemele naturale şi antropizate.

Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM a realizat studiul solurilor din cadrul ariilor naturale protejate de stat; monitoringul biologic pasiv şi activ în ecosistemele forestiere şi urbane; studiul algelor aerofite din rezervaţiile forestiere ale Moldovei şi importanţa lor ecobioindicatoare.

Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM, în colaborare cu Grădina Botanică (I) şi rezervaţia „Codrii", a inventariat şi evaluat speciile incluse în Programul SEEDNet pentru plante medicinale şi aromatice.

Soluţionarea problemelor, cu care se confruntă în prezent sectorul forestier, poate fi realizată cu condiţia unui suport ştiinţific corespunzător. Rezultatul final al cercetărilor ştiinţifice asupra componentelor fondului forestier şi cinegetic, efectuate de diverse instituţii, trebuie să conţină aspecte aplicative şi să culmineze prin elaborarea recomandărilor cu privire la conservarea, menţinerea şi dezvoltarea pădurilor. Aceste activităţi necesită coordonare între instituţii pentru evitarea dublărilor, suprapunerilor, repetărilor etc.

 

 

 

 

 

   

   

Adresa:
2001 Chişinău, b-d. Ştefan cel Mare 124
Tel:+373 (22) 27-23-06, 27-73-49
Fax: +373 (22) 27-73-45
Actualizat la: 24.03.2017
   Total vizitatori - 626500
 
Acces Rapid