Prima    Contact    Subdiviziuni    Harta    Flux RSS    Widget Informer
imprimare
Prima / Viaţa pădurii / Sănătatea pădurii

Sănătatea pădurii

 

  Pădurea este considerată sănătoasă atunci când are capacitatea de a se menține din punct de vedere ecologic și social. Ecologic, pădurea este sănătoasă atunci cînd își menține diversitatea biologică, procesele naturale, structura, compoziția și funcțiile de bază. Social, o pădure sănătoasă poate să asigure necesitățile oamenilor în valori, produse și servicii.

Pădurea este, totuși, un sistem dinamic, fiind în continuă schimbare ca răspuns la condițiile mediului și factorilor de deranj. Există însă și limite când pădurea nu poate să se restabilească de la schimbările de mediu, atunci ea dispare ca ecosistem. Menținerea echilibrului dintre durabilitatea pădurii și producția unui spectru larg de bunuri și servicii este o adevărată provocare pentru deținătorii de terenuri silvice.

Pădurile Moldovei, fiind compuse din specii amplasate la limita arealelor, sunt vulnerabile la un șir de factori biotici și abiotici. Dintre cei biotici, o importanță deosebita prezintă bolile și insectele dăunătoare (atît native cît și introducente, în special cele invazive), dar și omul. Factorii abiotici sunt complecși și prezintă un impact deosebit, în special din cauza poluării pădurilor, insufcienței de apă (umeditate), regim termic anormal etc.

Starea de sănătate a pădurilor se stabileşte prin conducerea în arborete de observaţii şi măsurători, în raport cu vătămările fizice provocate de animale, insecte, ciuperci, factori abiotici, factori antropici etc. Intensitatea vătămărilor se stabileşte potrivit precizărilor din Îndrumarul pentru amenajarea pădurilor..

Evaluarea stării de sănătate a pădurilor este efectuată prin efectuarea monitoringul forestier care la nivel național prezintă o rețea de sondaje amplasate în păduri/arborete și monitorizate pe parcursul anilor în evoluție, și monitoringul silvopatologic la baza căruia stă analiza bolilor și dăunătorilor care afectează vegetația forestieră și propune măsuri de protecție a pădurilor.

Pentru caracterizarea stării de sănătate se iau în considerație următorii indicatori:

a) Vătămarea fiziologică a arboretelor, care este reflectată în principal, de proporţia arborilor cu defoliere (pierdere de frunze sau ace) mai mare de 25%, respectiv de procentul arborilor încadraţi în clase de defoliere 2-4. Evoluţia vătămărilor se prezintă cel puţin pe ultimii 5 ani, după informațiile existente în baza de date a monitoringului forestier naţional.

b) Vătămare fizică a arboretelor, care se exprimă prin proporţia arborilor cu vătămări cauzate de: vînat şi animale mari; insecte foliare şi xilofage; ciuperci foliare şi xilofage; agenţi abiotici (vînt, zăpadă, ger, grindină etc.); altele (incendii, poluare, etc.). Vătămările respective cu precizarea intensităţilor lor, se stabilesc de amenajist atunci cînd are loc descrierea parcelară.

Culegerea datelor de teren privind starea de sănătate, corelarea lor cu informaţiile obţinute în cadrul monitoringului forestier, precum şi evidenţele privind evoluţia stării de sănătate a pădurilor din cadrul ocolului silvic, se realizează potrivit prevederilor ce se conțin în îndrumarul pentru amenajarea pădurilor.

 

 

 

   

   

Adresa:
2001 Chişinău, b-d. Ştefan cel Mare 124
Tel:+373 (22) 27-23-06, 27-73-49
Fax: +373 (22) 27-73-45
Actualizat la: 17.08.2017
   Total vizitatori - 700210
 
Acces Rapid