Prima    Contact    Subdiviziuni    Harta    Flux RSS    Widget Informer
imprimare

Rezervatia Naturala "Prutul de Jos"

 

Rezervaţia ,,Prutul de Jos", a fost creată în anul 1991 la 23 aprilie prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 209, pe o suprafaţă de 1755,4 ha.  Este situată în partea de sud-vest a Republicii Moldova, de-a lungul cursului inferior al rîului Prut, ultimul mare afluient al Dunării. Este flancată de localităţile Slobozia Mare şi Văleni. La 20 km spre nord se află lacul Manta, iar la 25 km spre sud, lacul Brateş (România).

Scopul creării: protecţia, păstrarea şi studierea ecosistemului de baltă şi luncă inundabilă şi crearea condiţiilor favorabile pentru reproducerea speciilor rare, a celor pe cale de dispariţie şi a altor specii de plante şi animale.

Valoarea universală a patrimoniului natural a fost recunoscută prin declararea ca zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor acvatice - Convenţia Ramsar, ,,Lacurile Prutului de Jos"(Poziţia 1029).

Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrîns, ,,Prutul de Jos" constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii, o bancă naturală de gene de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.

Posibilităţile vizitării Rezervaţiei sunt variate şi depind de timpul disponibil al vizitatorilor, de categoria de vârstă a acestora, precum şi de nivelul hidrologic al lacului Beleu.

Vizitatorii de vârstă preşcolară şi şcolară pot opta pentru excursii în grupuri mari sau mici, efectuate pe traseul terestru.

TRASEUL Nr.1.

 Începe cu platforma de vizionare, situată pe pantele învecinate rezervaţiei. De aici se poate vedea panorama lacului Beleu de la înălţime.

Pornind de la sediul Rezervaţiei unde se află câteva exemplare de nufăr alb, apoi  pe malul lacului, vizitatorii au posibilitatea de a observa şi vizita:

Lacul Beleu, principala componentă geografică a rezervaţiei, un relict al limanului Dunărean de apă dulce format în urma transgresiilor apelor maritime, ce alcătuiau pe vremuri împreună cu lacul Brateş (România) un liman foarte însemnat al râului Prut. Lăţimea lacului - 2 km. Lungimea - 5 km. Adâncimea medie - 0,5 - 1,5m, adâncimea maximă - 4,2m.

 În prezent, acestui complex acvatic îi sunt caracteristice peste 27 specii de peşti. Importanţa lacului constă în crearea de condiţii favorabile de reproducere pentru aproape 18 specii de peşti, care apoi se întorc în apele râului.  Varietatea ihtiofaunei este determinată de cea a rîului Prut şi fluviului  Dunărea. Dintre speciile întîlnite, putem menţiona: plătica (Abramis brama), babuşca (Rutilus rutilus), crapul (Cyprinus carpio), şalăul (Lucioperca lucioperca), somnul (Silurus glanis), rizeavca ( Alosa kessleri pontica), biban soare (Lepomis gibbosus), ştiuca (Esox lucius) şi specii care au fost incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova: lostriţa (Hucho hucho), ţigănuşul (Umbra krameri), văduviţa (Leuciscus idus), pietrar (Zingel zingel).

Lumea păsărilor ,,Prutului de Jos" este reprezentată de peste 196 de specii, dintre care 45 sunt specii incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova și luate sub protecție pe plan internațional.

Pe acvatoria lacului, în dependenţă de perioada anului, pot fi observate păsări precum:  egrete, cormorani, ţigănuşi, pescăruşi, raţe, gîşte, lebede, chire de baltă, corcodei, lişiţe, nagîţi, stîrci, precum şi coloniile de sute sau chiar mii de pelicani.

La malul apei  au posibilitatea de a vedea formaţiunile de plante acvatice şi splendoarea florilor de plutică. Cu ajutorul binoclului pot cerceta de la distanţă suprafaţa acvatică a lacului, vegetaţia de la malul acestuia, precum şi stolurile de păsări în zbor.

Pe partea stângă a lacului Beleu se află lacul Robu, lacuri amintite în ,,Dicţionarul Statistic al Basarabiei", anul 1902.  În perimetrul acestuia cresc peste 10 exemplare de nufăr alb, numesroase specii de plante acvatice şi de luncă inundabilă. În perioada de iarnă, pe ochiurile de apă sunt prezente exemplarele de pescăruşi, lebede cu pui, raţe şi cormorani.

Localnicii în trecut foloseau nisipul de la malul apei, care avea proprietăţi curative, bun pentru băi de soare şi materie primă pentru confecţionarea în amestec cu ciment a oalelor.

O multitudine de amfibieni însoţesc drumeţii la tot pasul. Pe teritoriul Rezervaţiei se întîlnesc 7 specii de reptile sau 50 % din numărul total de specii din Republică. Dintre speciile rare: broasca ţestoasă de baltă (Emys orbicularis) şi şarpele cu abdomen galben (Coluber jugularis). Amfibienii sunt reprezentaţi de 9 specii, specia rară- broasca brună de cîmp (Pelobates fuscus). Porţiunii de traseu gârla Năvodului - gârla Rotarului îi sunt specifice speciile de plante de luncă şi stufărişul.

Denumirea populară a acestei porţiuni de traseu este ,,Covrea". În locurile date, boierul român Manolescu se îndeletnicea cu pescuitul, îşi construise casa. Acesta captura peştele din lac cu un grup de pescari şi apoi îl vindea.

Misterioasele bălţi din cursul inferior al râului Prut, au stârnit interes din cele mai vechi timpuri.  Prin aceste locuri adesea venea marele domnitor al Ţării Moldovei (1527 - 1538 şi  1541 - 1546) Petru Rareş cu gonaşii săi.

        ,,Ne grăbim să aducem mărturiea şi Documentul 1362 din 1608 care precizează că aproape de Şiviţa sânt sălaşele năvodarilor" document care vorbind de sălaşe, vorbeşte de locuinţe stabile în baltă rămase după Petru Rareş.            Presupunem că aici Domnitorul îşi avea 1-2 grajduri unde se adăposteau cel puţin 60 de boi necesari pentru efectuarea schimbului celor veniţi de la Suceava.

Oricâte popasuri ar fi făcut drumul până aici, era imposibil să nu se îmbolnăvească câteva animale, să nu obosească, să nu existe neprevăzut, iar în baltă şi iarna şi vara hrană era din belşug iar animalele trăiau în deplină libertate.

            ,, Drumul cel mare al peştelui" era pe la Târgul-Bujor, Ijdileni, apoi se trecea pe Stânga Prutului până în dreptul satului Slobozia Mare şi din nou în baltă pe podul de la Gârla Boiereaască sau Petreasca până la grindul şi satul Petreasca, aproape de dealurile Basarabiei. Cu toate acestea, la fel cu toate vieţuitoarele ce-şi apără dreptul la viaţă, Petru Rareş, avea mai multe drumuri de intrare-ieşire. Unul din ele, ceva mai anevoios era cel din dreptul satului Tuluceşti, unde pentru uşurarea trecerii, spre Grindul Mare, la dosul unor perdele naturale de stuf, pentru a nu putea fi descoperit de pe mal.

            Înainte de a fi Domn, Rareş a fost pescar în zona Brateşului. Drumul pe care venea Rareş, de fapt Drumul cel Mare al peştelui venea prin Moldova românească până la Ijdileni lîngă Frumuşiţa, după care trecea dealurile Basarabiei şi undeva în zona Slobozia Mare trecea din nou spre Brateş. Petru Rareş a făcut mai multe drumuri de intrare şi eşire în Brateş; să aibă siguranţă şi rapiditate în a întra şi a ieşi din Baltă a construit 2 poduri mari, masive, din lemn: unul aici în zona Basarabiei chiar sub satul Slobozia Mare şi unul dincolo la Tuluceşti, în apropiere de calea ferată Galaţi- Bârlad.

            În ceea ce priveşte întrările lui Petru Rareş, una era la Slobozia şi alta dincolo la Tuluceşti..."                                                    

Ajungând la gârla Rotarului, traseul parcurge o făşie de sălciş ce şerpuieşte la vale, pe malul gârlei,  spre râul  Prut. În aceste locuri, căţărată pe crengile arborilor de salcie, stă  viţa de vie sălbatică, specie inclusă în Cartea Roşie a Republicii Moldova. Pe lângă aceasta se mai dezvoltă un covor verde format din speciile de: zâna florilor de baltă, rogoz, costrei, piperul bălţii. Trilul paseriformelor însoţesc drumeţii la tot pasul.

Ultima parte a traseului finisează cu scurgerea gârlei Rotarului în râul Prut, hotarul acvatic dintre Republica Moldova şi România.

Lungimea traseului (dus-întors) - 3 km.

Durata - 2 ore. 

TRASEUL Nr.2

Pentru maturi, în cazul unor grupuri mici, când nivelul hidrologic permite deplasarea pe acvatoria lacului, se poate vizita traseul acvatic. Acesta începe  la sediul Rezervaţiei unde pot vedea speciile de nufăr alb, loc de unde vor lua barca cu care vor străbate gârla Manolescu spre lac.

Gârla Manolescu îşi are începutul din r. Prut, satul Văleni şi se revarsă în lac, la ,,Chiscul Mare". Odată cu peştele apele tulbure aduc amestecuri de nisip şi argilă ce se depun în lac. Adîncimea gîrlei s-a format în timp, în unele locuri atingînd 4- 5 m. Pe malurile acesteia, în desişurile de salcie pot fi întâlnite specii ca: vidra (Lutra lutra), pisica sălbatică (Felis silvestris), broasca -ţestoasă-de-baltă (Emys orbicularis), specii incluse în Cartea Roşie, precum şi exemplare de: căprior (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus scrofa), bizam (Ondatra zibethicus), ş.a. Pe ambele maluri, printre arborii de salcie pot fi observate exemplare solitare de diferite specii de păsări sau stoluri ale acestora în zbor.

Străbătând porţiunea de gârlă, ajungând spre revărsarea în lac, se trece pe lângă zona intactă, situată pe partea dreaptă a gârlei, zonă numnită de localnici ,,Cioroiu". Această denumire provine de la cormoranii  cu aripile întinse la soare pe care strămoşii îi confundau cu ciorile.

În aceste locuri accesul omului e interzis. Însemnătatea este datorată coloniilor mixte de păsări ce cuibăresc în arborii de salcie sau exemplarelor de raţe, lişiţe, corcodei şi chire, ce-şi construiesc cuiburile la suprafaţa apei, legate de vegetaţia acvatică.

  Începând cu luna aprilie,  de la distanţă pot fi văzute numeroase specii de păsări venite de la mii de km pentru a-şi aduce pe lume progeniturile. Apa limpede a lacului  permite observarea cu ochiul liber a lumii acvatice, reprezentată de speciile de:  broscăriţă, cosor, lintiţa, săgeata apei, crin de baltă, peştişoara.

La ,,Chiscul mare", locul revărsării gârlei, se deschide privirii splendoarea lacului. Cu ajutorul binoclului pe lângă forfota păsărilor se poate admira ecosistemul lacului în întregime.

La o distanţa de 200  m, ajungem în locuri ocupate de stufăriş şi păpuriş, găsim coloniile de nufăr ce se dezvoltă în apele limpezi şi liniştite.

Traversând lacul spre sud, ajungem la ,,Gura Beleului", gârla Rotarului şi Năvodului.

Lungimea traseului (dus-întors) - 3 km.

              Grad de dificultate:

Luând în consideraţie faptul că traseul străbate porţiuni de luncă inundabilă, vizitatorilor li se impun următoarele cerinţe:

-                           încălţăminte adecvată, împermiabilă la apă în perioada rece a anului;

-                           şprei anti-ţânţari;

-                           apă pătabilă;

-                           ochelari şi pălărie de soare;

              Grad de dificultate traseu acvatic:

Faptul că traseul se efectuează pe suprafaţa acvatică, în porţiunea gârlei Manolescu fiind apă curgătoare, vizitatorilor li se impun următoarele cerinţe:

-                           comportament adecvat, atenţie maximă la comenzile însoţitorului;

-                           încălţăminte adecvată, împermiabilă la apă în perioada rece a anului;

-                           şprei anti-ţînţari;

-                           apă pătabilă;

-                           ochelari şi pălărie de soare;

Contacte:

Adresa: s.Slobozia Mare, r-nul Cahul, Rezervaţia Naturală ,,Prutul de Jos"

Tel./Fax: 029960159; 062122292; 062139997 

Email: rezervatie@gmail.com ;   prutuldejos@moldsilva.gov.md      

Vizitatorilor li se pun la dispoziție binocluri pentru a admira panorama lacului Beleu. Sunt bineveniți și iubitorii de  birdwatching. 

În preajma sediului  sunt acceptați turiștii care doresc să doarmă în corturi pe timpul nopții.  Aici se află un izvor de apă potabilă și un foișor unde pot lua masa.

Prețuri:

1.       Călătorie cu barca - 150 lei/persoană.

2.       Pentru grupurile de studenți, elevi care vizitează rezervația în scopuri educative în cadrul programelor școlare, inclusiv copiilor cu vârsta până la 16 ani, se percepe o taxă de 10 lei/persoană.

3.       Pentru turiștii care optează pentru traseul terestru - 80 lei /persoană.

4.       Pentru toate tipurile de vizitatori se percepe o taxă de 150 lei pentru ghid.

 

 

   

   

Adresa:
2001 Chişinău, b-d. Ştefan cel Mare 124
Tel:+373 (22) 27-23-06, 27-73-49
Fax: +373 (22) 27-73-45
Actualizat la: 15.10.2018
   Total vizitatori - 1126353
 
Acces Rapid