Sectorul naţional de cercetare şi proiectare silvică a fost constituit în anul 1965. Începând cu Staţia de Cercetare a normativelor de producere (1965-1978) procesul de formare a sectorului s-a încununat cu constituirea Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) prin fuziunea în anul 2001 a Institutului de Cercetări şi Proiectări Silvice şi Centrului de Amenajări  Silvice. Astfel, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice este succesorul unui şir de structuri, care la anumite etape au fost responsabile de cercetare şi proiectare în domeniul forestier.