Mai mult decât niște vreascuri: Rolul fondului forestier

 

M. A. Malik

 

Dr. Valeriu Caisîn, director al Agenției “Moldsilva”, explică enigma fondului forestier: Ce este fondul forestier, care e starea sa și care sunt planurile de îmbunătățire al acestuia.  

 

            Pădurea, un loc de intrigă și mister pentru multe povești fantastice, relicve istorice naturale și adăpostul multor specii minunate. Mulți dintre noi au avut șansa să se plimbe printr-o pădure sau printr-un parc luxuriant și s-au simțit obligați să devină protectori față de astfel de priveliști, judecând simpla idee că un copac trebuie tăiat. Acest lucru se datorează faptului că, deși mulți dintre noi putem admira frumusețea pădurii și rolul său minunat ca și plămâni ai pământului, foarte puțini dintre noi înțelegem adevărata complexitatea a acesteia.  

 

            Pentru a înțelege care sunt rolurile complete ale unei păduri, în primul rând trebuie să înțelegem că majoritatea pădurilor aparțin unui anumit fond forestier național. Fondul forestier, proprietate publică de stat, este administrat și gestionat de Agenția „Moldsilva”. Aceștia se ocupă de aproximativ 370 de mii de hectare, adică circa 85% din fondul forestier național.

 

Ce este un fond forestier?

 

            “După definiția clasică generală, un fond forestier este totalitatea pădurilor care sunt într-o țară sau într-o anumită unitate administrativă. Adică toate pădurile care sunt în acea țară sau teritoriu și toate pădurile care sunt tratate ca si păduri la nivelul Cadastrului Funciar de Stat. Evident că există teritorii de pădure care nu aparțin fontului forestier național, fie pentru că sunt plantații cu scop energetic, fie mase de vegetație care a crescut recent prin regenerare naturală.”

 

Cum funcționează de fapt?

 

            Agenția depune eforturi pentru a gestiona și a avea grijă adecvată de pădurile aflate în jurisdicția sa. Pe lângă activitatea regulată care urmează ghidurile și reglementările naționale, cum ar fi pază și protecție, gestionarea și îngrijirea pădurilor, florei și faunei care se regăsește în pădurile noastre naționale, Agenția a inițiat și a participat la mai multe mese rotunde și campanii care au avut ca și obiectiv atragerea atenției asupra problemelor cu care se confruntă pădurile gestionate de stat, precum schimbările climatice, necesitatea extinderii și folosirii corespunzătoare a pădurilor din fondul forestier național.

 

            În timpul interviului Dr. Caisîn Valeriu, director general al Agenției „Moldsilva”, Dumnealui explică faptul că în prezent, „Agenția se află în proces de realizare a unui plan național de reîmpădurire, prin care se intenționează extinderea fondului forestier cu 145 de mii. ha pentru următorii 10 ani.” Dr. Valeriu Caisîn continuă să explice că activitățile de realizare a planului și pregătirea pentru lucrările de reîmpădurire se desfășoară simultan. „Numai în anul 2022, autoritățile locale au aprobat 27 mii de hectare să fie pregătite pentru reîmpădurire. Lucrările de pregătire a solului, precum și cele de cultivare, s-au desfășurat în toamna anului respectiv pe un teritoriu de circa 1000 ha.”

 

            Agenția „Moldsilva” organizează și participă anual la evenimente de plantare alături de voluntari și lucrători publici. Aceste evenimente au loc în fiecare toamnă și primăvară, iar muncitorii și voluntarii plantează puieți, contribuind la creșterea fondului forestier și la regenerarea naturală din zona.

 

            Acum că știm ce este fondul forestier național și cum este gestionat, am putea fi interesați să întrebăm despre starea fondului.

 

Care este starea fondului forestier national?

 

            Pasionații de ecologie vor fi bucuroși să audă că fondul forestier al Republicii Moldova „nu numai că merge bine, dar a crescut de-a lungul anilor, ajungând la 11,7% împădurire”. Aceasta este o îmbunătățire incredibilă față de împădurirea de 6% care a îngrijorat țara noastră anii 1940. Chiar dacă acest procent este deja promițător, trebuie să ținem cont de faptul că nu este cel mai exact, întrucât sunt multe zone acoperite de „vegetație care îndeplinesc definiția și rolul unei păduri, dar nu sunt catalogate ca atare în Cadastrul Funciar. Aceasta înseamnă că nu suntem siguri de suprafața reală care este; în prezent acoperită de pădure.”

            Ne aflăm într-o poziție sensibilă, fiind nevoiți să operam între două numere, cel oficial care vine de la Cadastru și cel observat de cetățeni și muncitorii din teren care ne arată că terenurile forestiere din țara noastră sunt mult mai mari decât cele notate în registrele oficiale. Acest lucru a fost confirmat și prin analiza imaginilor din satelit ale întregii țări care au fost realizate în 2019.

 

            De aici putem deduce că această vegetație ar trebui “înregistrată ca și “păduri”, tratată ca păduri și inclusă în viitoarele planuri de gestionare și reîmpădurire.”

 

            Este important să înțelegem că limitele fondului nostru forestier sunt de natură fizică. Nu putem crește mai mulți copaci dacă nu avem mai mult teren alocat pentru ei. Totuși, doar pentru că Agenția nu are mai mult teren disponibil decât cel care este deja în folosință, nu înseamnă că eforturile se termină acolo. Asta înseamnă că fondul forestier poate fi extins pe terenuri provenite de la alți proprietari, cum ar fi autoritățile publice locale, proprietarii privați și alte instituții care au teren de rezervă și pot fi împădurite.

 

E fondul forestier afectat de criza energetica?

 

            Odată cu criza energetică care menține prețurile la gaze ridicate și cantitatea limitată, tot mai mulți oameni se simt obligați să folosească metode „tradiționale” pentru a-și încălzi casele, cum ar fi vegetația. În Strategia Energetică Europeană se precizează că cea mai bună modalitate de a atenua criza energetică este utilizarea surselor regenerabile de energie, adică utilizarea durabilă a vegetației ca sursă de energie.

 

            Pe lângă disponibilitatea obișnuită a acesteia, există și alte motive pentru a apela la vegetație ca și surse de energie. Toată lumea este afectată de Criza Climatică, astfel încât planurile și strategiile sunt puse în funcțiune la nivel internațional pentru a încerca măsuri de atenuare și adoptare. Criza Climatică este cauzată de efectul de seră, care la rândul său este cauzat de gazele generate de industriile grele, de surse concentrate de energie care, la rândul lor, emană și mai mult CO2. Acestea sunt resursele fosile, cărbunele, petrolul și toate derivatele sale, precum și gazele naturale.

 

            Dintre toate acestea, cel mai periculos este cărbunele, deoarece la ardere el elimină cel mai mult dioxid de carbon din atmosferă. Din această cauză, a existat o încercare colectivă la scară Europeană de a-l exclude ca opțiune din utilizarea lor.

Al doilea cel mai rău este petrolul cu toate derivatele sale, cum ar fi țițeiul, benzina, motorina și așa mai departe. Acestea emană, de asemenea, o cantitate semnificativă de CO2 în aer. Din nou, societatea face tot posibilul să o excludă cât mai mult posibil, putem vedea asta prin creșterea popularității vehiculelor electrice.

Apoi avem gazul natural, care produce cea mai mică cantitate de dioxid de carbon din cele trei, dar totuși generează mult mai mult CO2 decât variantele vegetale.

 

            Motivul este că atunci când ardem resurse vegetale pentru energie, dioxidul de carbon creat de arderea acestuia este captat în trunchiuri de copaci și prin „mecanismul fenomenal al fotosintezei” lasă să iasă aer curat de care ne putem bucura cu toții. Acest lucru ajută la menținerea circulară a ciclului CO2. Cu toate acestea, atunci când ardem resurse fosile, este ca și cum am lua dioxidul de carbon din pământ și îl lansăm în atmosferă, făcând ciclul liniar în natură.

 

            Când pădurea este regenerabilă și când creșterea ei este ceva pe care o putem ajuta și reglementa, când este ceva care este mult mai stabil decât chiar și echivalenții săi reutilizabili, energia solară și eoliană, care s-a dovedit a fi mai puțin rentabilă, de ce oamenii sunt încă atât de împotriva ideii de a folosi lemnul pentru energie? Am putea acoperi toată suprafața țării cu panouri solare și cu turbine eoliene?

 

Fenomenul dezinformării.

 

            Dr. Valeriu Caisîn explică fenomenul, „În ultimul timp, a existat această tendință, […] de a prezenta lucrurile altfel decât sunt de fapt, prin prisma faptului că li se atribuie pădurilor proprietăți exclusive.” El continuă să explice idea: „Pădurea are un rol exclusiv de a filtra aerul, un rol exclusiv de a filtra apa, de a proteja solul și așa mai departe. Acest lucru nu este adevărat, pădurea este multifuncțională, îndeplinește toate aceste roluri simultan. Orice încercare de a neglija unul dintre rolurile sale va provoca o criză. Ca dovadă avem criza actuală a lemnului (de foc). Acest lucru se poate întâmplă și dacă neglijăm rolul aerogen, cel de filtrare a apei, ceea ce va duce și la o criză. Acest lucru demonstrează că pădurea trebuie tratată ca un mecanism sau fenomen multifuncțional, care are un impact major asupra societății noastre și trebuie susținută având în vedere acest lucru.”

 

            Dezinformarea cu privire la rolul fondului forestier i-au împiedicat pe mulți susținători pasionați de ecologie să promoveze sursele vegetative de energie sub convingerea că utilizarea completă a pădurii este abuzivă pentru păduri, ceea ce, din nou, nu este adevărat.

 

            În același timp este imperios necesar să avem preocupări pentru gestionarea judicioasă acestei resurse energetice care este pădurea. “Pădurea singură nu este doar lemn— dar este și lemn.”

            Dr. Caisîn împărtășește că Dumnealui crede cu fermitate că „autoritățile statului vor trebui să se gândească la strategii multiple de îmbunătățire a sistemelor locale de încălzire, a sistemelor de izolare a clădirilor și a sistemelor de utilizare a vegetației pentru confortul termic al utilizatorilor casnici. Acest lucru va reduce substanțial cantitatea de energie necesară pentru uz industrial. […] În mod ideal, am avea nevoie de gaze naturale doar pentru producerea de energie electrică.”