Structura Fondului Forestier National

 

Conform bilanțului funciar la 01.01.2025 Agenția „Moldsilva” gestionează un fond forestier cu suprafața de 337629,5 ha, inclusiv suprafața acoperită cu păduri 305335,2 ha. Ponderea pădurilor pe categorii de productivitate este următoarea: productivitate superioară – 9,4%, productivitate mijlocie – 33,8% și inferioară – 56,8%. Consistența medie reprezintă 0,76. După modul de regenerare, majoritatea speciilor sunt provenite din lăstari, circa 63,5%, la diferite generații, 5,5% sunt însămânțări naturale, 0,3% însămânțări artificiale și 30,5% puieți din sămânță. Compoziția pădurilor pe specii se prezintă în Figura 1.

Figura 1. Distribuția pe specii (%).

Cvercineele sunt cele mai valoroase arborete ale fondului forestier. Ponderea acestora în cadrul fondului forestier reprezintă circa 32,2%. După modul de regenerare, stejarul pedunculat prezintă 55,1% din lăstari și 44,9 din sămânță (însămânțări, puieți). Gorunul și stejarul pufos au o pondere după modul de regenerare din lăstari de 85,9% și 97,6% respectiv. Volumul total al masei lemnoase constituie circa 40,1 milioane metri cubi, cu o creștere medie de 3,7 metri cubi/ha/an și 128 metri cubi/ha. Clasa de producție medie constituie 3,8. Structura după suprafață pe clase de vârstă este dezechilibrată, cea mai mare pondere fiind pentru clasa a I-a de vârstă (Figura 2).

Figura 2. Structura pădurilor pe clase de vârstă.

Majoritatea elementelor de arboret au o vitalitate normală – 79,9%, înregistrându-se totuși și categoriile de vitalități foarte viguroasă (0,2%) și viguroasă (2,2%). Arboretele cu vitalitate slabă (16,6%) și foarte slabă (1,1%) constituie aproape 18%, fiind un element de risc sporit pentru declanșarea proceselor nefavorabile în fondul forestier pe suprafețe importante (uscări în masă, focare de boli și dăunători, etc.).

După funcția prioritară atribuită, circa jumătate din păduri (49,0%) îndeplinesc funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor (subgrupa 1.2), iar circa un sfert din arborete au funcţii de recreere (subgrupa 1.4 – 25,8%). O pondere semnificativă a pădurilor este deţinută de arboretele ce prezintă interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier – 21,6% (subgrupa 1.5). Subgrupele 1.1 (păduri cu funcții de protecție a apelor) şi 1.3 (Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici și industriali dăunători) au o pondere mai mică, de 2,9% şi 0,7% respectiv. (Figura 3)

Se menționează, că majoritatea arboretelor sunt polifuncționale.

Figura 3. Structura pădurilor pe subgrupe funcționale.