Structura Fondului Forestier National

 Compoziţia pădurilor Moldovei este predominată de specii de foioase (97,8 procente), inclusiv cvercinee -39,6%, frăsinete - 4,6%, cărpinete - 2,6%, salcâmete - 36,1%, plopişuri - 1,6% etc., răşinoasele fiind prezentate doar în proporţie de 2,2% (figura 2).

Cvercineele sunt cele mai valoroase arborete ale fondului forestier. Din suprafaţa totală a acestora - circa 27% provin din sămânţă şi 73% din lăstari. Această repartiţie influenţează şi productivitatea cvercineelor, din care circa 43% sunt de productivitate superioară şi 57% de productivitate inferioară.

Volumul total al masei lemnoase pe picior din pădurile Moldovei constituie circa 46 milioane metri cubi, la un hectar revenind în mediu 124 metri cubi. Creşterea medie a pădurilor constituie 3,3 metri cubi/an/hectar, iar creşterea medie totală constituie circa 1236 mii metri cubi/an. Clasa medie de producţie constituie 2,3. Structura pe vârste la toate speciile forestiere este dezechilibrată, îndeosebi cele de productivitate inferioară.

Pădurile din Republica Moldova sunt încadrate în grupa I funcţională, având în exclusivitate funcţii de protecţie a mediului înconjurător. În raport cu funcţiile care le revin, se disting 5 subgrupe funcţionale (fig. 3).